Cătălin TUDOR
Rotarea este un sat din comuna prahoveană Starchiojd, aflat la limita cu județul Buzău, acolo unde se află o piatră misterioasă, despre care circulă legenda că aici ar fi fost un altar dacic. Venind dinspre Ploiești, trecem de orașul Vălenii de Munte și ne îndreptăm spre localitatea Starchiojd, prin Drajna și Nucșoara. După ce intrăm în Starchiojd ne abatem peste un pod pe partea dreaptă, spre satul Valea Anei. Apoi un indicator ne îndrumă spre Rotarea. Mergem până la capătul cătunului, pe marginea unui pârâu depășind case izolate, unele dintre ele părăsite. Lăsăm mașina în apropierea ultimei case și mergem pe un drumeag de țară. Trecem peste un pod de lemn și valea se deschide foarte mult. Ajungem pe o pajiște întinsă, frumoasă, unde se unde doar susurul râului. În partea stângă, se vede o zonă extrem de accidentată, stâncoasă, cu enorme blocuri de piatră. Este impresionanta Piatră a Rotării, situată pe hotarul dintre județele Prahova și Buzău. Sunt multe legende despre aceste locuri, iar una dintre acestea, cea mai vehiculată, este că aici ar fi existat un altar dacic, unde, o dată la cinci ani, era sacrificat un om, jertfit pentru binele comunității.
Dacă ne cățărăm pe această ”Piatră – Altar”, se pot observa câteva găuri, cu șanțuri - probabil de scurgere - pe unde legenda spune ca ”ar fi curs sângele celor jertfiți”. Locul este plin de semne foarte ciudate care amintesc de scrierea cuneiformă. Aici suntem la aproximativ 20 m înălțime, iar în partea stângă descoperim niște trepte care se pare că făceau legătura cu presupusul altar. Totuși, oamenii din sat spun că aceste trepte îi ajutau în vechime pe cei din partea Buzăului să treacă peste munte în satul Starchiojd, în zilele de târg. De la înălțimea Pietrei Rotării, avem o priveliște uimitoare: confluența pârâului pe care am venit cu râul Cislău, pădurea de o frumusețe rară și, în depărtare, satul Cătina. Coborâm, revenind în frumoasa poiană, întorcându-ne pe drumul pe care am venit, neuitând să luăm cu noi amintirea unor legende vechi, apuse, pe care am putut încă să le vizităm.
De altfel, locul a fost înscris ca sit arheologic în Repertoriul Arheologic Național, ca așezare getică din perioada La Tene, din sec. II – I a. Cr. ”În anul 2019, au fost identificate fragmente ceramice în vârful culmii Piatra Rotării la circa 400 m nord de ”platformă”. Cu ocazia cercetării de suprafață au fost identificate numeroase intervenții săpate în piatră (gropi de stâlpi, șanțuri pentru fixarea unor bârne sau tălpi din lemn, scări, etc) și fragment ceramice de factură getică. În anii 2020-2022 au fost efectuate sondaje arheologice şi cercetări de suprafață în jur, fiind identificate fragmente ceramice si pe platoul situat la sud-est imediat la baza culmii”, se arată în datele oficiale publicate în Repertoriul Arheologic Național.
Citiți și despre pietrele care cresc - trovanții: https://prahovainfo.ro/timp-liber/8309-prahova-mai-pu%C8%9Bin-%C8%99tiut%C4%83-trovan%C8%9Bii,-%E2%80%9Dpietrele-care-cresc%E2%80%9D-%C3%AEn-breaza-%C8%99i-bertea.html
Dar și despre chiliile rupestre de la Tătaru: https://prahovainfo.ro/timp-liber/7869-prahova-mai-pu%C8%9Bin-%C8%99tiut%C4%83-chiliile-rupestre-de-la-t%C4%83taru.html