Pentru cei mai mulți dintre noi, cuvântul „pompier” este asociat cu intervențiile la incendii, salvarea de vieți și protejarea bunurilor. Dincolo însă de această imagine, pompierii sunt oamenii care intră acolo de unde ceilalți sunt nevoiți să se retragă, asumându-și de fiecare dată riscuri pe care puțini dintre noi le conștientizăm.
În Prahova, de-a lungul timpului, au existat și pompieri care și-au pierdut viața în misiune. În urma lor au rămas familii, colegi și oameni care nu i-au uitat și pentru care sacrificiul făcut în timpul serviciului rămâne o dureroasă amintire.
De cele mai multe ori, noi, ceilalți, vedem doar intervenția. Rareori vedem însă ce se află în spatele ei: ore de muncă în condiții extreme, temperaturi foarte ridicate, fum dens, pericol de prăbușire, substanțe toxice și situații care se pot schimba de la un minut la altul.
Zilele trecute, pompierii de la ISU Prahova au intervenit la incendiile izbucnite în Băicoi și Ploiești, ambele fiind caracterizate de degajări importante de fum.
Fotografiile publicate de ISU Prahova, din timpul și după finalizarea celor două intervenții, surprind două stări care coexistă după o acțiune dificilă. Pe chipurile pompierilor se vede, pe de o parte, satisfacția unei misiuni duse la bun sfârșit, fără ca vreunul dintre colegi să fie rănit. Dar se văd la fel de clar oboseala și urmele lăsate de orele petrecute în caniculă și în căldura din apropierea flăcărilor, în mijlocul fumului.
Pentru pompieri, stingerea flăcărilor nu înseamnă neapărat și încheierea misiunii. Urmează verificarea zonei, identificarea și lichidarea eventualelor focare ascunse, pentru ca incendiul să nu reizbucnească, dar și activitățile necesare pentru stabilirea cauzei probabile a producerii acestuia.
Sunt lucruri pe care publicul nu le vede. Noi vedem autospecialele, echipamentele, flăcările și, uneori, ne lăudăm cu imaginile spectaculoase surprinse în timpul intervențiilor. Apoi plecăm. Pompierii rămân la fața locului pentru a-și face până la capăt datoria. Rămân pentru a se asigura că pericolul a trecut, că nu mai există focare ascunse și că oamenii și bunurile sunt în siguranță.
Dincolo de uniformă, de casca de protecție și de echipamentele de intervenție sunt oameni care își asumă riscuri pentru ceilalți. Iar pentru asta merită nu doar recunoștință, ci și respectul nostru.
Sursa imagini: ISU Prahova