Ploșnițele de pat pot transforma o locuință într-un adevărat coșmar. Se ascund în cele mai mici fisuri, ies noaptea la „vânătoare”, pot fi transportate în bagaje sau mobilier second-hand și, odată instalate, sunt extrem de greu de eliminat. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) avertizează asupra modului în care se răspândesc aceste insecte și explică ce trebuie făcut pentru combaterea lor.
Ploșnița de pat (Cimex lectularius) este o insectă parazită care se hrănește cu sângele oamenilor și al unor păsări. Are un corp oval și turtit, de numai 5-8 milimetri, ceea ce îi permite să se strecoare în spații în care este foarte dificil de observat.
Problema este amplificată de capacitatea mare de reproducere. Ploșnița trece prin cinci etape de dezvoltare, de la ou la adult, iar întregul ciclu poate dura aproximativ 6-10 luni. Ouăle sunt depuse în crăpături ale pereților sau mobilierului, în timp ce adulții pot supraviețui săptămâni întregi fără hrană.
Ploșnițele preferă zonele întunecate și liniștite, cât mai aproape de locul în care doarme gazda. Pot fi găsite în fisurile din parchet și pereți, sub covoare, în spatele tapetului sau al tavanelor false, în colțurile mobilierului, în cusăturile saltelelor, pe tăblia sau somiera patului ori în spatele tablourilor și ramelor.
În cazul infestărilor masive, insectele se adună în grupuri și pot produce un miros specific, neplăcut.
Noaptea, ploșnițele sunt atrase de dioxidul de carbon și de căldura emanată de corpul uman. Atunci ies din ascunzișuri și se hrănesc, de regulă fără ca victima să își dea seama în momentul înțepăturii.
Una dintre cele mai mari probleme este ușurința cu care ploșnițele pot fi transportate.
Pot ajunge într-o locuință prin intermediul bagajelor, ambalajelor din lemn sau carton, mobilierului second-hand, cărților vechi sau chiar al unor aparate electrocasnice. În blocuri, insectele se pot deplasa și dintr-un apartament în altul.
INSP precizează că ploșnițele sunt întâlnite frecvent în hoteluri, pensiuni și, uneori, în spitale, însă prezența lor nu este limitată la aceste spații.
Ploșnița de pat nu este cunoscută ca vector al unei boli, însă înțepătura se poate infecta. Din cauza reacției inflamatoare, semnele produse pe piele pot persista aproximativ șapte zile.
În plus, infestarea poate deveni dificil de controlat tocmai din cauza numărului mare de insecte și a ouălor ascunse în locuri greu accesibile.
INSP atrage atenția că eliminarea ploșnițelor presupune o intervenție minuțioasă și, de multe ori, repetată, astfel încât să fie distruse atât insectele adulte, cât și ouăle.
Combaterea se poate face cu insecticide sau prin tratamente termice. Ploșnițele sunt sensibile la temperaturi de peste 50 de grade Celsius, dar și la temperaturi foarte scăzute, de aproximativ -18 până la -20 de grade Celsius.
Pentru dezinsecția realizată în locuință trebuie utilizate doar produse avizate pentru uz casnic, respectând cu strictețe instrucțiunile de pe etichetă. Produsele trebuie să fie aprobate de Comisia Națională pentru Produse Biocide, aflată în coordonarea Ministerului Sănătății.
În cazul unei infestări extinse, soluția recomandată este apelarea la personal specializat și autorizat pentru servicii profesionale de dezinsecție.
Atenția este esențială mai ales la mobilierul cumpărat la mâna a doua, bagaje și obiecte provenite din spații în care nu poate fi verificată situația sanitară. O ploșniță ascunsă într-o cusătură de geantă sau într-un obiect de mobilier poate fi suficientă pentru ca problema să înceapă într-o nouă locuință.