Scandalul „dușurilor” de la Fazaneria Gherghița. Sindicatul Silva: ”Un ministru nu este un influencer, iar ministerul nu este platou de filmare!”

Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA reacționează dur după apariția unor imagini și declarații ale ministrului Mediului, Diana Buzoianu, referitoare la investiția realizată la sediul administrativ al Crescătoriei de Fazani Gherghița, din județul Prahova. Într-un mesaj public, liderul Federației SILVA, Silviu Geană, îi cere ministrului să înceteze ceea ce sindicaliștii numesc o campanie de discreditare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și a angajaților din sistemul silvic.

„Reforma Romsilva a ajuns la dușuri”, susține Federația SILVA, după ce ministrul Mediului a prezentat investiția de la Fazaneria Gherghița drept una care ridică semne de întrebare în ceea ce privește costurile și destinația construcției.

Sindicaliștii afirmă însă că obiectivul nu este o „cabană de vacanță”, ci sediul administrativ al unei unități de producție care funcționează de mai bine de jumătate de secol. Potrivit Federației SILVA, Romsilva a scos la licitație, în decembrie 2024, lucrările de construire sediu administrativ Crescătoria de fazani Gherghița – D.S. Prahova, iar destinația construcției era menționată explicit în documentația licitației,  informațiile privind proiectul fiind publice.

În același timp, reprezentanții Federației SILVA subliniază că Fazaneria Gherghița este o unitate de producție înființată în anul 1971, unde sunt produși anual, potrivit sindicaliștilor, între 25.000 și 30.000 de fazani, valorificați atât pe piața internă, cât și pe piața intracomunitară și la export. Unitatea dispune de hale de incubație și creștere, magazii, padocuri, voliere întinse pe aproximativ opt hectare, dar și de un filtru sanitar-veterinar.

Unul dintre punctele centrale ale reacției Federației SILVA îl reprezintă existența dușurilor în sediul administrativ, după ce ministrul Mediului a pus sub semnul întrebării necesitatea acestora pentru angajații unității. „Da, doamnă ministru! Oamenii care lucrează într-o fazanerie pot avea nevoie să facă duș. În fiecare zi”, transmit sindicaliștii.

Aceștia argumentează că angajații lucrează cu animale, într-o unitate de producție unde trebuie respectate reguli sanitar-veterinare și condiții de igienă, iar existența unor dușuri pentru personal nu reprezintă, în opinia lor, un lux sau un privilegiu.

Reorganizarea Romsilva ar trebui discutată și în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării

Criticile Federației SILVA la adresa Ministerului Mediului nu se opresc însă la cazul investiției de la Fazaneria Gherghița. Sindicaliștii susțin că un audit organizațional, contractat de Romsilva la recomandarea conducerii Ministerului Mediului, pune sub semnul întrebării modul în care a fost gândită reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor.

Potrivit Federației SILVA, raportul final al auditului, realizat de Asocierea Rovner & Moore SRL – Public Research SRL și finalizat la 25 august 2026, a analizat aparatul central al Romsilva, cele 41 de direcții silvice, Complex Silva, cele 24 de unități cu personalitate juridică și întreaga rețea operațională din teritoriu.

În acest context, sindicaliștii cer modificarea de urgență a HG nr. 123/2026 privind reorganizarea RNP – Romsilva și susțin că procesul de restructurare ar trebui regândit pornind de la concluziile auditului. Una dintre principalele critici vizează decizia de reducere a numărului direcțiilor silvice de la 41 la 19.

Federația SILVA susține că auditul a analizat șapte scenarii de regionalizare – cu 10, 13, 19, 20, 24, 26 și 41 de direcții silvice –, utilizând 14 criterii și aproximativ 30.000 de simulări Monte Carlo.

Potrivit interpretării prezentate de sindicat, varianta cu 26 de direcții silvice ar fi cea mai robustă soluție rezultată în urma analizei, iar scenariul cu 24 de direcții s-ar afla, de asemenea, printre variantele favorabile.

În schimb, susține Federația SILVA, formula cu 19 direcții, deja stabilită prin hotărâre de Guvern, nu ar fi fost identificată de audit drept soluția optimă.

Sindicatul mai reclamă faptul că reorganizarea a fost decisă înainte de realizarea unei analize complete privind costurile și efectele acesteia.

Potrivit datelor prezentate de Federația SILVA din raportul de audit, costurile pe termen scurt ale tranziției sunt estimate la aproximativ 11,8 – 23,5 milioane de lei, iar pentru anul 2026 ar fi recomandată constituirea unui provizion cuprins între 20 și 30 de milioane de lei.

Auditul ar fi identificat, de asemenea, riscuri legate de perturbarea activității în perioada trecerii de la actualele structuri județene la noile conduceri regionale.

Federația SILVA susține că o perturbare a activității de numai 1–2,7% ar putea genera un impact financiar estimat între 30 și 80 de milioane de lei, în timp ce, la o perturbare de 5%, pierderile ar putea depăși 150 de milioane de lei. De asemenea, sindicaliștii invocă riscul unor blocaje juridice care ar putea întârzia procesul de reorganizare.

În același timp, potrivit comunicatului, auditul ar descrie Romsilva drept o organizație solidă din punct de vedere patrimonial, autofinanțată și profitabilă în perioada 2022–2024, problemele identificate fiind în principal de natură structurală și managerială.

Printre acestea se numără, potrivit Federației SILVA, guvernanța fragmentată, suprapunerile de atribuții, problemele de digitalizare, deficitul de resurse umane și separarea insuficientă dintre funcția publică și activitatea comercială.

Un alt aspect subliniat de sindicaliști este că raportul nu ar recomanda reduceri nete de personal prin concedieri, ci o redistribuire a angajaților, reducerea ponderii personalului administrativ și întărirea structurilor din teren, precum și a zonelor de audit, control, IT și biodiversitate.

Federația SILVA solicită, în aceste condiții, Guvernului României și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor modificarea HG nr. 123/2026 și reconsiderarea întregului proces de reorganizare.

Mai mult, organizația sindicală consideră că problema reorganizării Romsilva ar trebui discutată inclusiv în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Între timp, Diana Buzoianu își aduce prietenele la conducerea Ministerului Mediului