Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă intră astăzi, 13 august, în procedura de oprire controlată, pe fondul scăderii dramatice a nivelului Dunării. Reactorul va fi deconectat complet de la Sistemul Energetic Național în cursul dimineții, iar în jurul prânzului centrala de la Cernavodă va ajunge la putere zero. România pierde astfel, pentru o perioadă încă necunoscută, una dintre cele mai importante surse de producție de energie electrică.
Oprirea controlată a Unității 2 a început joi dimineață, în jurul orei 7:00. Procesul nu este unul instantaneu: puterea reactorului este redusă progresiv, urmând ca în jurul prânzului Unitatea 2 să fie complet deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) și centrala de la Cernavodă să nu mai livreze energie în rețea.
Impactul asupra sistemului energetic este semnificativ. Marți, de exemplu, Unitatea 2 producea aproximativ 669 MW, reprezentând 10,65% din producția de energie electrică a României la acel moment. Odată cu oprirea reactorului, România rămâne fără producția nucleară de la Cernavodă. Unitatea 1 fusese deja oprită și deconectată de la SEN pe 28 iulie, tot din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.
Prin urmare, pentru prima dată într-o asemenea situație, ambele reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă vor fi indisponibile simultan, ceea ce înseamnă pierderea unei capacități de producție în bandă de aproximativ 1.400 MW.
Oprirea Unității 2 nu înseamnă că România rămâne fără energie electrică. Ministerul Energiei a transmis că Sistemul Energetic Național dispune de resurse pentru acoperirea deficitului de producție, prin utilizarea celorlalte capacități disponibile și prin importuri atunci când acestea sunt necesare.
Însă dispariția unei surse nucleare care produce constant, indiferent de evoluția vremii, pune presiune suplimentară asupra sistemului energetic și asupra pieței de electricitate.
În perioadele de consum ridicat, energia lipsă trebuie compensată prin producție hidro, termo, gaze și prin importuri, dată fiind lipsa posibilităților de stocare a energiei fotovoltaice. Situația este cu atât mai complicată cu cât seceta afectează și producția hidro, în timp ce temperaturile ridicate mențin consumul de electricitate la niveluri mari.
Reactorul va rămâne oprit atât timp cât condițiile hidrologice nu permit revenirea la parametrii necesari. Momentul reconectării Unității 2 va depinde, în primul rând, de evoluția nivelului și debitului Dunării și de îndeplinirea tuturor condițiilor tehnice și de securitate.
Este o situație cu implicații mult mai largi decât simpla oprire a unui reactor. Seceta a ajuns să afecteze direct securitatea energetică a României, iar Cernavodă este cel mai puternic exemplu: apa care asigură răcirea centralei a devenit insuficientă, în timp ce energia pe care centrala nu o mai poate produce trebuie găsită din alte surse.