Cătălin TUDOR
Natura este un adevărat sculptor. A creat cele mai bizare și surprinzătoare sculpturi din piatră, forme ciudate de la câțiva milimetri până la înălțimea unei persoane adulte, cărora li se mai spune bălătruci, dorobanți sau ”pietre care cresc”. Aceștia sunt ”trovanții”, formațiuni geologice neobișnuite, care au atras atenția și curiozitatea oamenilor, de-a lungul timpului.
Trovanții sunt, de fapt, niște concrețiuni de gresie, adică niște agregate de nisip legate între ele printr-un ciment carbonatic. Acest ciment s-a format datorită apelor calcaroase care au circulat prin straturile de nisip. Trovanții au o textură mai dură decât stratul în care se dezvoltă și au o structură concentrică, cu straturi succesive de depunere. Trovanții s-au format cu milioane de ani în urmă, în perioada geologică numită neogen, când zona în care se află acum România era acoperită de ape marine sau lacustre. În aceste ape s-au depus sedimente de nisip, care au fost ulterior compactate și cimentate. Pentru că sunt gresii cu o textură mai dură decât cea a stratului pe care se dezvoltă, au o tendință de ”creștere”, din centru către periferie, cu o rată de depunere ce poate atinge 4-5 centimetri în 1200 de ani. Trovanții au fost scoși la suprafață prin eroziunea stratului de gresie, sau prin intervenția umană, cum ar fi exploatarea carierelor de nisip.
Ei există în toată România, pe dealul Feleacului de lângă Cluj, pe malul Dunării - la Călărași, în Bacău - pe malul Siretului, în Buzău – la Chiojdu și Ulmet. Cei mai cunoscuți sunt cei de la Costești, care sunt protejați într-o rezervație din anul 1996. Și, cum sunt răspândiți peste tot, îi întâlnim și în județul Prahova - în Câmpina, Măneciu, Bertea sau Breaza.
Turiştii care vor să evite aglomeraţia din staţiunile montane de pe Valea Superioară a Prahovei, au alternativa unei drumeţii pe dealurile din oraşul Breaza. Aici, sunt atracţii spectaculoase, printre ele și Dealul cu trovanţi sau Crucea Eroilor, locuri pe care le-aţi putea vizita într-o drumeţie oraşul prahovean despre care se spune că ar avea cel mai pur aer din România. Trovanții de la Breaza au forme bizare care au și fost ”botezate” cu nume haioase: Burtica și Burtosul, Gemenii sau Străjerul.
Pe de altă parte, trovanți sunt și în comuna Bertea, la aproximativ 50 km de Ploiești, localitate care se află la poalele Munților Grohotiș, la vest de orașul Slănic. Din comuna Bertea se poate urca pe Vârful Măciuca, la 901 m altitudine. De la baza muntelui și până sus poți vedea pe traseu un izvor de păcură, trovanți și vechi tranșee militare. Astăzi, vorbim despre trovanți și cum pot fi ei găsiți și la Bertea. Din centrul satului urmăm drumul asfaltat de pe malul stâng geografic al micului râu Bertea, care traversează satul. După câteva sute de metri, asfaltul se termină, dar continuăm deplasarea în amonte, până întâlnim un pod. După ce îl traversăm, imediat pe partea dreaptă în sensul de mers, urcăm pe un drumeag care trece pe lângă câteva gospodării izolate. Panta nu este prea abruptă, iar peisajul este cu totul și cu totul deosebit, dar trebuie precizat că accesul – ca și la Breaza – este mai anevoios în perioadele cu precipitații. Undeva, spre dreapta, se observă locul unde se găsesc trovanții, la câteva sute de metri. Ca și alți trovanți întâlniți în diverse zone ale țării (Breaza, Costești, Buzău), și aceștia încântă privirea cu forme ciudate și deopotrivă spectaculoase:
Încheiem acest tur printre minunații ”trovanți ai Prahovei”, încântați de uimitoarele ”pietre care cresc”. Un dar al naturii pentru iubitorii de drumeții pe cărările mai puțin știute ale județului nostru.
Citiți și despre chiliile rupestre de la Tătaru: Dar și despre chiliile rupestre de la Tătaru: https://prahovainfo.ro/timp-liber/7869-prahova-mai-pu%C8%9Bin-%C8%99tiut%C4%83-chiliile-rupestre-de-la-t%C4%83taru.html
Și despre misterioasa Piatra Rotării de la Starchiojd: https://prahovainfo.ro/timp-liber/8331-prahova-mai-pu%C8%9Bin-%C8%99tiut%C4%83-misterioasa-%E2%80%9Dpiatra-rot%C4%83rii%E2%80%9D-de-la-starchiojd,-posibil-altar-de-sacrificiu-din-vremea-dacilor.html