Consilierul local ploieștean Octavian Sandu (PSD) își exprimă public o poziție politică tranșantă, în urma apariției unor acuzații la adresa sistemului judiciar, declanșate în principal de materialul difuzat recent de Recorder. Social-democratul realizează o comparație între două etape distincte ale Justiției – perioada pe care o consideră „capturată” în trecut și cea „ne-capturată” din prezent – susținând că actualele critici privind posibile influențe nelegitime omit problemele profunde din anii anteriori.
În intervenția sa publică, Sandu enumeră o serie de practici pe care le asociază fostei perioade de „capturare” a Justiției, afirmând că acestea au afectat în mod semnificativ încrederea cetățenilor în actul de justiție și au adus atingere drepturilor fundamentale ale persoanelor investigate.
Punctul de vedere exprimat de Octavian Sandu apare într-un moment tensionat, marcat de reaprinderea discuțiilor privind independența sistemului judiciar. Acesta pune sub semnul întrebării narativul actual referitor la „capturare”, considerând că abaterile grave din trecut sunt trecute cu vederea în dezbaterea publică.
Ce spune Octavian Sandu:
Justiția NU ERA CAPTURATĂ atunci când:
-numirile în fruntea sistemului de justiție depindeau exclusiv de politic, organele de conducere profesională având rol decorativ
-anchetele (sau “decapările”, ca să cităm un clasic în viață) privind politicieni, înalți funcționari sau reprezentanți ai administrațiilor locale porneau întotdeauna în preajma alegerilor
-nu exista dosar fără arest preventiv, folosirea acestuia fiind principalul mijloc de obținere a denunțurilor, acestea din urmă reprezentând, alături de interceptări, singurele mijloace de probă
-opinia publică era manipulată prin scurgerea către presă a interceptărilor sau a altor probe din dosar, chiar și din faza secretă a cercetării penale, precum și prin defilarea în cătușe a persoanelor cercetate
-existau planuri de dosare și obiective informale de rezultat, iar în cadrul unui parchet specializat funcționa o structură care ancheta exclusiv judecători, ulterior apărând în presă discuții care confirmau intenția procurilor de “a speria judecătorii”
-existau protocoale secrete DNA-SRI, echipe mixte formate din procurori și ofițeri SRI, supravegherile tehnice erau realizate de SRI, în cauze care nu erau de competența SRI, uneori fiind realizate ilegal, în afara mandatului judecătoresc, în unele situații constatându-se chiar falsificarea transcrierilor de interceptări
-era declarată public apartenența justiției la câmpul tactic al serviciilor de informații, aceștia urmărind anumite dosare de la constituire până la soluționare, uneori intervenind prin celebrele plicuri galbene servite judecătorilor, la care avocații nu aveau acces
-martorilor denunțători de serviciu li se atribuia identitate protejată, uneori fiind dublați sau triplați, ajungându-se la situația ilară în care în unele dosare inculpatul și martorul denunțător erau una și aceeași persoană
-toate expertizele erau semnate de un număr limitat de experți apropiați organelor judiciare
-predictibilitatea actului de justiție era zero, existau complete bune sau negre, iar repartizarea dosarelor sensibile numai aleatorie nu era
-completele negre condamnau chiar și în lipsa probelor, în afara cadrului legal și cu nesocotirea deciziilor Curții Constituționale, uneori în ciuda intervenției prescripției, folosind tot soiul de găselnițe precum sesizarea Curții de Justiție a UE, în scopul declarat de “a face bine”, chiar dacă acest bine contravenea legii (dar satisfăcea masele).
Justiția ESTE CAPTURATĂ atunci când:
-numirile din sistemul de justiție sunt în majoritatea cazurilor independente de politic, organele de conducere profesională având un rol principal în procedura de selecție
-se încearcă delimitarea anchetelor de momentele electorale importante, tocmai pentru asigurarea obiectivității și pentru a nu naște controverse
-serviciile de informații sunt în afara actului de justiție, a rămas un singur complet negru la instanța supremă, justiția se înfăptuiește în condițiile statului de drept, în baza legii și nu a justiției populare, se recâștigă încrederea în actul de justiție, în parchete și în instanțele judecătorești, se acționează în limitele legii, se garantează dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție
-magistrații sunt cu adevărat independenți și încearcă să își apere drepturile câștigate în urma unor examene grele, iar pentru prima dată toate categoriile profesionale din sfera juridică sunt de partea lor.