Noi, cei care astăzi împrumutăm cuvinte din alte limbi și folosim - doar pentru că ”e cool” - expresii copiate și care uneori sunt ”ca nuca-n perete” în discursuri sau în vorbirea simplă, uităm să ne exprimăm în limba română. O tendință periculoasă, care ar putea, încetul cu încetul, să ducă la dispariția unor elemente importante ale culturii și istoriei României. Auzim - inclusiv în mediul universitar și școlar - despre ”cluster”, ”training”, ”job”, ”work-out”, ”CEO”, ”make-up”, ca să nu mai vorbim despre ”business”, ”designer”, sau cumplitul ”SUMSET” (o aberație scornită de un personaj dintr-o emisiune TV difuzată la ore de maximă audiență (scuzați, în ”prime time”). Ne este rușine să mai vorbim limba română? Nu se mai poartă? În vocabularul nostru nu mai este loc pentru cuvinte românești?
„Numai pe vorbirea limbii naționale se poate întemeia sentimentul de solidaritate națională”, spunea Nicolae Iorga. Iar astăzi, de Ziua Limbii Române, sărbătorită de românii de pretutindeni și, oficial, atât în România, cât și în Moldova, ce poate fi mai actual decât un discurs al marelui savant român, om politic, profesor, istoric și academician Nicolae Iorga?
“Limba… este fiinţa vie care ne vine din timpurile cele mai depărtate ale trecutului nostru, ea este cea mai scumpă moştenire a strămoşilor care au lucrat, generaţie de generaţie, la elaborarea acestui produs sufletesc. Între elementele care formează comoara sufletească a poporului românesc, niciunul nu cuprinde mai mult şi nu oglindeşte mai adevărat decât însăşi limba lui.
Cu privire la acest grai românesc, care s-a dovedit în stare, cu adăugirile cele fireşti, să îmbrace orice idei, cât de înalte, şi orice sentimente, cât de fine, fiind, sub foarte multe raporturi, şi mai ales sub acela al varietăţii şi al unei armonii de o esenţă cu desăvârşire subtilă, mai presus de limbile asupra cărora s-a exercitat înrâurirea atâtor oameni de geniu, ale popoarelor celor mari din centrul şi din Apusul Europei. Limba nu este numai un mijloc de a se înţelege, nu e numai mijlocul practic prin care un om poate să-şi comunice gândurile şi sentimentele sale altor oameni; o limbă reprezintă pentru un popor mult mai mult. Este forma cea mai înaltă, cea mai deplină în care se poate exprima sufletul acelui popor. Mi-a plăcut să caut frumuseţile limbii şi puterea vie a imaginilor. Le-am găsit în multe cărţi ale trecutului şi în creaţia anonimă a folclorului spre care m-am aplecat totdeauna cu interes şi preţuire. Fiecare om care vorbeşte o limbă, care se împărtăşeşte cu alţii din amintirile aceluiaşi trecut, care s-a deprins a trăi cu oamenii de acelaşi fel cu dânsul în ceea ce priveşte înfăţişarea şi felul de a vorbi are nu numai dreptul, dar şi datoria de a iubi, înainte de toate, poporul a căruia este această limbă şi această amintire istorică" - Nicolae Iorga.
Ziua Limbii Române se sărbătorește pe 31 august în România din anul 2011 și în Republica Moldova din 1990.