Megaliții Babele și Sfinxul din Munții Bucegi au fost, timp de peste două decenii, în centrul unui conflict administrativ și juridic între județele Dâmbovița și Prahova (mai precis, orașul Bușteni). Considerate unele dintre cele mai cunoscute atracții naturale din România, formațiunile stâncoase au generat procese complicate privind apartenența teritorială și dreptul de proprietate asupra zonei în care se află.
Recent, Curtea de Apel Ploiești a pus capăt definitiv unuia dintre cele mai importante litigii legate de delimitarea administrativ-teritorială dintre comuna Moroeni și orașul Bușteni. Decizia a fost interpretată însă diferit de cele două tabere implicate.
Poziția Consiliului Județean Dâmbovița
Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a anunțat că instanța a confirmat definitiv faptul că Babele și Sfinxul se află pe raza administrativ-teritorială a comunei Moroeni, județul Dâmbovița. Potrivit acestuia, hotărârea reprezintă „o confirmare a adevărului, a istoriei și a apartenenței firești a acestor simboluri la județul Dâmbovița”.
Cronologia prezentată de Consiliul Județean Dâmbovița arată că disputa a început încă din perioada 1999–2000, când autoritățile din Bușteni au inițiat proceduri de intabulare pentru zona Babele–Sfinxul. Județul Dâmbovița a contestat demersul, iar în 2001 a fost deschis primul proces.
Ulterior, în 2015, a fost inițiat un nou dosar privind delimitarea administrativ-teritorială dintre UAT Moroeni și UAT Bușteni. În 2021, Tribunalul Vâlcea a stabilit că terenul de aproximativ 4 hectare și monumentele naturale Babele și Sfinxul se află pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Decizia a fost confirmată în 2022 de Curtea de Apel Pitești.
Într-un nou litigiu deschis în 2023, orașul Bușteni a cerut anularea delimitării teritoriale și revendicarea proprietății asupra zonei. Tribunalul Dâmbovița a respins cererea în 2025, iar în mai 2026 Curtea de Apel Ploiești a menținut definitiv hotărârea.
Reprezentanții județului Dâmbovița susțin că decizia consolidează dreptul administrativ asupra zonei și oferă stabilitate pentru dezvoltarea turistică a arealului Peștera–Padina.
Reacția Primăriei Bușteni
De cealaltă parte, Primăria Orașului Bușteni a transmis că hotărârile instanțelor nu au stabilit niciodată pierderea dreptului de proprietate asupra megaliților.
Autoritățile din Bușteni afirmă că Sfinxul și Babele sunt în continuare proprietatea orașului, în baza unor acte administrative existente încă din 1999 și consolidate prin Hotărârea de Guvern nr. 1359/2001. Potrivit acestora, monumentele au fost inventariate în domeniul public al orașului Bușteni prin HCL nr. 45/14.09.1999, iar aceste acte nu au fost contestate niciodată în instanță.
Primăria subliniază că procesele dintre Bușteni și Moroeni au avut ca obiect exclusiv delimitarea administrativ-teritorială, adică stabilirea graniței dintre cele două unități administrativ-teritoriale, și nu dreptul de proprietate asupra formațiunilor stâncoase.
Mai mult, reprezentanții orașului susțin că în ultimul litigiu, soluționat definitiv în 2026, instanța nu a analizat fondul problemei, deoarece acțiunea introdusă de Bușteni a fost respinsă ca tardiv formulată, inadmisibilă și lipsită de interes.
Astfel, poziția oficială a Primăriei Bușteni este că terenul de sub megaliți aparține comunei Moroeni, însă proprietatea asupra monumentelor naturale ar rămâne în patrimoniul orașului Bușteni.
O dispută cu miză simbolică și turistică
Dincolo de aspectele juridice, conflictul dintre Dâmbovița și Bușteni are și o importantă componentă simbolică și economică. Babele și Sfinxul sunt printre cele mai vizitate obiective naturale din Munții Bucegi și reprezintă un reper turistic major pentru întreaga zonă montană.
Controlul administrativ asupra arealului influențează investițiile în infrastructură, promovarea turistică și administrarea serviciilor din zonă. În acest context, ambele administrații locale încearcă să își consolideze poziția și să își asocieze imaginea cu unele dintre cele mai cunoscute simboluri naturale ale României.
Deși hotărârile definitive au stabilit clar delimitarea administrativă în favoarea comunei Moroeni și a județului Dâmbovița, dezbaterea privind proprietatea asupra megaliților rămâne interpretată diferit de cele două părți. Astfel, disputa juridică pare încheiată doar parțial, în timp ce bătălia de imagine și cea simbolică continuă.