O misiune aparte și extrem de emoționantă au avut purtătoarele de cuvânt de la Gruparea Mobilă Ploiești, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Prahova și Inspectoratul Județean de Poliție Prahova: au vizitat-o pe Alexandra, o fetiță din comuna prahoveană Vărbilău, satul Coțofenești, chiar de ziua ei, pentru a-i oferi un ”buletin” dulce. De ce au ales-o pe Alexandra și care este povestea acestei copile greu încercate până acum în viață, aflăm din relatarea reprezentantelor Ministerului Afacerilor Interne, de la Jandarmi, Pompieri și Poliție:
Cel MAI dulce buletin, cel MAI cald zâmbet și poate cel MAI emoționant „La mulți ani!” au fost pentru Alexandra, fata de 14 ani din Coțofenești care și-a recâștigat dreptul la copilărie. Prietenii ei în uniformă – polițiști, jandarmi și pompieri prahoveni – au lăsat deoparte misiunile obișnuite pentru a-i dărui o clipă de bucurie și pentru a sărbători, împreună cu ea, cea mai frumoasă victorie: viața.
Imaginile spun o poveste frumoasă, a unei fete care a împlinit 14 ani și care a fost surprinsă cu flori, tort și cadouri de către câteva reprezentante ale polițiștilor, jandarmilor și pompierilor prahoveni. Ce bine ar fi fost dacă totul era atât de simplu și aici s-ar fi încheiat toată povestea. Dar, da, ați ghicit, în spatele imaginilor se află mai mult de atât: stau ascunși doi ani de suferință grea, de pierderi, de încercări, de momente în care firul vieții a fost la un pas să se rupă.
La numai 12 ani și jumătate, Alexandra Lupșa din satul Coțofenești (comuna Vărbilău) avea să fie îngenuncheată de o boală puternică, extrem de agresivă și imprevizibilă. Un an mai târziu, casa familiei sale a fost distrusă de flăcări. Era a doua oară când se afla în genunchi în fața unei încercări crunte. Dar nu a capitulat… În genunchi au stat și ai ei, dar în fața lui Dumnezeu, cerând un licăr de speranță și o viață nouă. Iar rugăciunile le-au fost ascultate. Oameni de peste tot s-au mobilizat și le-au sărit în ajutor, iar ușor-ușor, au început să ia totul de la capăt.
De povestea familiei Lupșa, am aflat anul trecut, în prag de Sărbători. N-am putut rămâne indiferenți. Ne-am unit forțele pentru a contribui cu piese de mobilier pentru noua casă și l-am ajutat, deopotrivă, și pe Moș Crăciun să le aducă bucurie din plin celor mici. Tot atunci aflam că, după nenumărate operații, șapte anestezii totale, ședințe de chimioterapie, o decizie a medicilor, neacceptată de mamă, de a-i fi amputat un picior din șold, Alexandra începuse să câștige lupta împotriva bolii care o țintuise atâta timp la pat.
La mai bine de șase luni distanță de la acest moment, am revenit la Coțofenești pentru a-i duce învingătoarei noastre un buletin dulce, flori și cadouri.
Pe 16 iulie a împlinit 14 ani, iar noi, prietenii ei în uniformă, nu puteam să nu ne bucurăm de acest eveniment. A fost o vizită surpriză, una în care Alexandra și-a găsit cu greu cuvintele în a ne spune câte ceva. Dar ne-a asigurat că este bine, că a ținut pasul cu școala chiar și de pe patul de spital, iar visul ei cel mare este să devină un artist plastic. Are răbdare, creativitate și îi place să deseneze. Din păcate, lucrările în creion i-au fost înghițite de flăcări, dar le așteptăm pe cele noi, printre care sperăm să regăsim și reprezentarea acestei întâlniri, așa cum a perceput-o eroina noastră.
La mulți ani, Alexandra! Ești o învingătoare!