Bisericile din lemn ale Prahovei (VII). Sf. Nicolae Vechi din Starchiojd

Bisericile din lemn ale Prahovei (VII). Sf. Nicolae Vechi din Starchiojd

Cătălin TUDOR

Punți de tradiție și spiritualitate peste veacuri, bisericile de lemn sunt parte din tezaurul nostru cultural și istoric. Micile bijuterii făurite din chiar esența naturii vorbesc despre inima poporului român, despre frumusețea și simplitatea tradițiilor noastre. Parte a patrimoniului cultural universal, cele peste 1400 de biserici de lemn construite înainte de anul 1918 și păstrate până astăzi au o valoare inestimabilă. Aproximativ 650 de biserici de lemn se găsesc în Transilvania și Banat, peste 490 sunt în Oltenia, Muntenia și Dobrogea și mai mult de 300 sunt în Moldova. Cu unele trăsături comune, dar și cu specific regional, în construcția bisericilor de lemn s-au folosit tehnici diverse, precum cea în cheotori, în căței, în furci sau cele de tip bordei. Dintre toate, dominante la nivelul întregii țări sunt bisericile în cheotori. Simboluri ale identității naționale, bisericile de lemn din România continuă și astăzi, măcar în parte, să fie loc de rugăciune pentru credincioși. Slujbele ținute aici, suspendate parcă în afara timpului, sunt mărturii de credință într-o lume fără sfârșit.

Biserica de lemn Sf. Nicolae Vechi din Starchiojd

“Starchiojdul arată de la început vechea-i biserică, pe care o înconjoară un zid de piatră, în care sunt prinse cruci cu inscripții… E durată din lemn vechi, pe care se cojesc vopselile chipurilor de sfinți”. Asta scria despre biserica de lemn din Starchiojd Nicolae Iorga, marele savant căruia îi plăcea să vină aici, aproape an de an, însoțit de studenții săi, dar și de personalități străine.

Clădită în secolul al XVIII-lea, biserica a ars în anii 1966-1967, fiind necesară reconstrucția ei, lucrările fiind efectuate în perioada 1980-1987. Pictura, unică prin modul de realizare artistic, documentar și iconografic, a fost refăcută în anul 1995. De altfel, unul dintre elementele care ajută la datarea perioadei construcției îl reprezintă chipul Sfântului Hristofor cu cap de oaie, fiind știut că acest sfânt se găsește în mai toate bisericile din sec. XVI-XVII, atât în Balcani, cât și în Maramureș și Oltenia. 

Clădită din bârne de stejar și din piatră și acoperită cu șindrilă, biserica monument istoric din Starchiojd are ornamente exterioare cioplite măiastru cu barda.

Pronaosul, despărțit de naos printr-un portic de stâlpi de lemn drept de formă pătrată, este acoperit jumătate cu tavan drept de scândură, iar cealaltă jumătate cu bolta semicilindrică. Icoanele care acoperă altarul surprind episoade din Noul Testament și din viețile sfinților.

Tipărire