Cătălin TUDOR
Punți de tradiție și spiritualitate peste veacuri, bisericile de lemn sunt parte din tezaurul nostru cultural și istoric. Micile bijuterii făurite din chiar esența naturii vorbesc despre inima poporului român, despre frumusețea și simplitatea tradițiilor noastre. Parte a patrimoniului cultural universal, cele peste 1400 de biserici de lemn construite înainte de anul 1918 și păstrate până astăzi au o valoare inestimabilă. Aproximativ 650 de biserici de lemn se găsesc în Transilvania și Banat, peste 490 sunt în Oltenia, Muntenia și Dobrogea și mai mult de 300 sunt în Moldova. Cu unele trăsături comune, dar și cu specific regional, în construcția bisericilor de lemn s-au folosit tehnici diverse, ca aceea în cheotori, în căței, în furci sau cele de tip bordei. Dintre toate, dominante la nivelul întregii țări sunt bisericile în cheotori.
Simboluri ale identității naționale, bisericile de lemn din România continuă și astăzi, măcar în parte, să fie loc de rugăciune pentru credincioși. Slujbele ținute aici, suspendate parcă în afara timpului, sunt mărturii de credință într-o lume fără sfârșit.
* Biserica de lemn Scurtești
Pe locul unui schit ars, numit Cruciulița, în satul Scurtești din comuna Ștefești, s-a ridicat, în anul 1783, biserica de lemn cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului”. Mărturie pentru anul înființării sale stă o icoană amplasată în pridvor, reprezentându-l pe Sf. Mucenic Dimitrie și care este datată tot din anul 1783. Construită integral din lemn, biserica reflectă tradiția meșteșugărească locală din secolul al XVIII-lea, fiind un exemplu reprezentativ al arhitecturii religioase de lemn din Muntenia. De-a lungul timpului, lăcașul a servit drept centru spiritual pentru comunitatea locală, găzduind numeroase evenimente religioase și sociale.
Construită în plan dreptunghiular simplu, cu naosul extins ulterior cu abside laterale și cu absidă decrosată de corpul principal, biserica a primit, mai târziu, și un mic turn clopotniță. Lăcașul de închinăciune a suferit unele modificări interioare în 1938 și în 1949. S-au păstrat până astăzi mai multe icoane mobile de lemn de factură populară, toate realizate în tempera și datând de la sfârșitul sec. al XVIII-lea - începutul celui de-al XIX-lea, toate aflate într-o bună stare de conservare.
