Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, prezentat de Comisia Europeană drept un moment „istoric”, riscă să aibă consecințe profunde pentru statele mici din UE, în special pentru cele cu sectoare agricole fragile. România se află în prima linie a acestui impact, pe fondul unei opoziții din partea fermierilor și al unui scandal politic intern declanșat de modul în care a fost susținut acordul la Bruxelles.
Pentru agricultorii români, însă, acordul UE–Mercosur nu înseamnă oportunitate, ci amenințare. Importurile masive de carne de vită, porc, lactate și zahăr din America de Sud, produse la costuri mult mai mici și în condiții considerate sub standardele UE, sunt percepute drept o formă de concurență neloială.
Fermierii avertizează că piața europeană riscă să fie suprasaturată, cu efecte directe asupra prețurilor și asupra viabilității fermelor locale. Experiența recentă a crizei cerealelor provenite din Ucraina este încă proaspătă, iar teama repetării unui scenariu similar în zootehnie domină discursul public din sectorul agricol.
Respectarea standardelor UE, sub semnul întrebării
Una dintre cele mai sensibile probleme rămâne lipsa unor garanții clare privind respectarea standardelor europene de către producătorii din statele Mercosur. Utilizarea pesticidelor, a antibioticelor, normele de bunăstare a animalelor și regulile de protecție a mediului sunt, în multe cazuri, mai permisive decât în UE.
Responsabilitatea verificării produselor importate revine statelor membre, inclusiv României, care se confruntă deja cu limite administrative și logistice în controlul fitosanitar și sanitar-veterinar. În lipsa unor mecanisme stricte de supraveghere, temerile legate de siguranța alimentară și de distorsionarea pieței rămân justificate.
Scandal politic la București
La nivel intern, susținerea acordului a provocat tensiuni serioase în coaliția de guvernare. Ministerul Agriculturii s-a opus explicit semnării acordului, în timp ce Ministerul de Externe a mandatat reprezentantul României în COREPER să voteze în favoarea acestuia.
PSD a reacționat dur, calificând decizia drept „un act de trădare a intereselor fermierilor români”. Social-democrații acuză lipsa consultărilor cu sectorul agricol și ignorarea avertismentelor formulate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care a cerut garanții suplimentare pentru protejarea pieței interne.
Ministrul Agriculturii a subliniat că România solicită clauze de suspendare a acordului în cazul depășirii volumelor de import sau al scăderii semnificative a prețurilor, precum și testarea riguroasă a produselor în laboratoarele naționale.
Un acord „istoric”, dar pentru cine?
Votul prin majoritate calificată, care a permis adoptarea acordului în pofida opoziției unor state precum Franța, Polonia sau Austria, scoate la iveală un dezechilibru structural în interiorul UE. Economiile mari, orientate spre exporturi industriale, au de câștigat din deschiderea piețelor sud-americane, în timp ce statele mici, dependente de agricultură, suportă costurile.
Pentru România și alte state similare, acordul UE–Mercosur ridică semne de întrebare serioase privind echitatea politicilor comerciale europene și capacitatea UE de a proteja sectoarele vulnerabile.
În timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se declară „nerăbdătoare” să semneze acordul la Asunción, fermierii europeni privesc viitorul cu îngrijorare. Fără garanții ferme, mecanisme de protecție funcționale și o Politică Agricolă Comună solidă, Acordul UE–Mercosur riscă să devină un simbol al unei integrări economice care favorizează centrele de putere, în detrimentul ”periferiei” agricole a Uniunii.